Bine ai venit prieten drag! Aseaza-te confortabil si lasa-ti sufletul sa vibreze.....esti ACASA!

vineri, 3 aprilie 2015

Cum prevenim durerile de spate? Partea a doua

Am vorbit în prima parte despre importanţa alegerii unui scaun bun pentru birou, dacă ai pierdut ceva poţi citi aici.

Aşa cum spuneam în articolul anterior, din păcate ne petrecem tot mai mult timp din cele 24 de ore ale zilei pe scaun în faţa computerului. Ba mai mult, când suntem concentraţi pe ceva, tindem să nu mai ţinem cont de semnalele care ni le trimite corpul, nu mai suntem atenţi la nevoile organismului nostru şi apar disfuncţionalităţi....traduse de obicei în dureri ocazionale de spate, de gât, sau dureri mai serioase şi de lungă durată când o afecţiune începe să îşi facă simţită prezenţa.

În general corpul poate tolera să rămână în aceeaşi poziţie maxim 20 de minute, după care începe să trimită semnale de alarmă. Tu ții cont de ele?
Nu sta în aceeaşi poziţie pentru perioade lungi de timp! Fă pauze frecvente şi scurte, măcar cinci minute la fiecare oră, plimbă-te, întinde-ţi braţele  şi fă mişcări de trunchi stânga-dreapta, ieşi până afară şi fă respiraţii lungi de tip yoga sau fă orice altceva care implică ceva activitate. Sunt companii care permit pauzele de la computer, să te duci în depozit de exemplu, sau că în cazul firmelor care se respectă din IT, să joci un ping-pong. Fă-o!

Cheia succesului în menţinerea unui spate sănătos fără dureri este VARIETATEA. Nu sta pe scaun în faţa computerului pentru mai mult de 50 de minute, fă o pauză, apoi poţi relua ce făceai înainte. Corpul tău îţi va fi recunoscător!    

Priveşte la pozele de  mai jos şi uită-te la câteva exerciţii de stretching de făcut la birou. Sunt simple şi de efect. Ai mai multe variante, poţi alege pe care doreşti... sau să le combini între ele. Important e să faci exerciţii. Dacă îţi este mai comod da un print la poza cu exerciţiile cele mai apetisante pentru tine şi agaţ-o undeva lângă biroul tău. Sau dă-mi un comment şi îţi trimit pozele separat la dimensiune mare.





Nu uita! Ia o pauză de măcar 5 minute la fiecare oră de lucru la calculator şi fă exerciţii de stretching!


miercuri, 1 aprilie 2015

Cum prevenim durerile de spate?

În ultimul timp întâlnesc din ce în ce mai des pacienţi/clienţi, cunoscuţi şi chiar prieteni apropiaţi care se plâng de dureri de spate. ...Şi când spun dureri de spate mă refer la toată suprafaţa spatelui, indiferent ca aceste dureri sunt localizate la nivel lombar, toracal sau cervical. Cum apar aceste dureri de spate şi cum putem preveni disconfortul apariţiei acestora?

Să începem cu importanţa unui pat bun, respectiv a unei saltele şi a unei perne anatomice pentru sănătatea noastră de zi cu zi pe termen lung.  Cu toţii ştim că o saltea ortopedică mai mult tare decât moale şi o pernă adecvată pot face minuni în orele nocturne, şi implicit, ajută la un restart optim la trezire. Bunica mea povestea despre „doftoroaia” satului care recomanda celor cu dureri de oase să doarmă timp îndelungat pe o scândură, sau pe o ....uşă de lemn masiv. Înţelepciunea bătrânilor!
Şi ajungem la alt punct dureros cauzator de dureri....scaunul de birou. În ultimul timp am devenit mai sedentari(dehh, tehnologia bat-o vina!) şi ne petrecem mult timp stând pe scaun în faţa computerului. Ca să nu mai povestesc de cei care prin natura muncii lor stau câte 8-10 ore zilnic pe scaunul de birou, fie că lucrează în IT, la o bancă, sau la ANAF ;-) .
Care sunt criteriile alegerii unui scaun optim pentru birou? Lăsăm la o parte criteriile estetice, de cele mai multe ori înşelătoare ochiului.
În primul rând un scaun bun pentru spatele tău ar trebui să fie reglabil: pe înălţime, pe orizontală(şezutul), să aibă suport ptr braţe şi tetieră.
Le luăm pe rând: 
-          Scaunul de birou ar trebui să fie ajustabil în înălțime pentru a  permite o poziţie comfortabilă cu picioarele pe podea, cu genunchii la un unghi de 90 de grade și paralel cu șoldurile. Aaa, şi încă ceva foarte important: un suport pentru picioare este absolut necesar.
-          Spătarul ar trebui să sprijine curba naturală a coloanei vertebrale, în special partea lombară a spatelui. Nu alegeţi scaune de birou cu spătarul îngust în zona superioară, spătarul trebuie să fie suficient de mare încât să sprijine umerii și zona gâtului.
-          Suportul pentru braţe de asemenea este important. Când tastați la calculator pentru mai mult timp trebuie să aveţi posibilitatea să vă relaxaţi braţele astfel încât umerii să rămână într-o poziție confortabilă, nu tensionată. Alegeți suportul de brațe care are posbilitatea reglării în înălţime pentru diferite activităţi.
-          Tetiera scaunului e importantă? Desigur, pentru că îți oferă posibilitatea să iți sprijini capul atunci când te afli așezat într-o poziție înclinată pe spate. Când te laşi cu scaunul pe spate? Când vorbeşti mult la telefon, când îţi iei pauza de relaxare de la tastatură sau când ai monitorul poziționat foarte sus, tocmai ca să tastezi în poziţia asta.



De ceva timp au apărut prin alte părţi şi scaune ergonomice deosebite, din trei părţi reunite între ele, care îţi dau posibilitatea să îţi poţi alege ce poziţie doreşti tu: pe spate sau chiar în genunchi. Uite aici  sau aici !

Sau dacă vrei ceva ...care să te dea pe spate la propriu şi la figurat aruncă-ţi o privire aici.

Recapitulare: un scaun de birou nu trebuie să fie doar confortabil, ci trebuie să-ţi asigure  posibilitatea de a-i regla fiecare element. De aia le tot numim ergonomice...că îţi asigură de fapt mobilitatea după ergonomia corpului,  evitând modificarea morfologiei coloanei vertebrale.



Şi cum o imagine face mai mult decât o mie de cuvinte ...enjoy!





 La categoria vise....





  Oricum, oricât de confortabil este scaunul, nu este indicat să stai jos mai mult de două ore. Asta înseamnă de fapt că la fiecare două ore lucrate să faci o pauză de 10-15 minute pentru exerciţii de tip stretching şi/sau relaxare. Adoptarea unor poziţii ciudate în timp ce stăm în faţa computerului ore în şir duc într-un final la deformarea coloanei vertebrale cu toate consecinţele ce derivă din acest aspect: discopatii lombare, prolabarea discurilor intervetebrale, hernie de disc.....şi în final la cuţit. Cum facem exercitiile de stretching?
Despre asta ....în următorul articol(partea a doua)  :-)
Alegeţi scaunul de birou cu grijă pentru a-ți proteja coloana!!!





luni, 31 martie 2014

VIDEO Toxic

Suntem ceea ce mâncăm.....


O oră și jumătate de informații privind calitatea mâncării pe care o ingurgităm zilnic, despre cum se procesează alimentele la nivel industrial și ajung in farfuria noastră. Dr Menci dixit!
Vizionare înțeleaptă!



joi, 13 martie 2014

Ochelarii nu vindecă, doar adâncesc afecţiunea

Am participat la un seminar cu tehnici de îmbunătăţire a vederii, mi s-a părut extraordinat şi am făcut ceva căutări despre acest subiect. Ce informaţii am găsit îţi împărtăşesc şi ţie:

După o zi extrem de grea şi de obositoare de la începutul secolului trecut, medicul englez WILLIAM H. BATES (1860-1931), oftalmolog specializat în boli de ochi la copii, şi-a dat seama că propria lui vedere începe să-l părăsească. Ochii îl dureau, câmpul vizual se îngustase, imaginile pe care le recepta erau pline de “praf”. În plus, aceeaşi vie durere de cap de care se plângeau pacienţii lui şi care nu trecea cu medicamente. În liniştea cabinetului său, cotropit de lumină cenuşie a înserării, doctorul şi-a sprijinit coatele pe birou şi, cu un suspin de oboseală, şi-a aşezat palmele în faţa ochilor, încercând să se relaxeze puţin. Peste zece minute, durerile de cap îi trecuseră că prin minune, ochii nu-i mai ardeau şi avea un sentiment general de regenerare. Când şi-a luat mâinile de pe ochi, a observat că obiectele din jurul său păreau mai distincte şi aveau culori mai strălucitoare. Intrigat, a repetat metodă de relaxare şi în serile ulterioare, văzând că are acelaşi efect. După câteva luni de observaţii asidue, William Bates a elaborat o “Metodă de educare a vederii”, pe care a expus-o pe larg în cartea sa “Îmbunătăţirea vederii, fără ochelari”, apărută în 1919. Primită cu mare interes la data apariţiei sale, cartea, împreună cu autorul ei, au intrat încet-încet în uitare, împinşi în umbră de noile “bombe” ale industriei farmaceutice. Entuziasmul manifestat în ultima vreme faţă de terapiile alternative a readus însă în atenţia lumii şi metoda de întărire a vederii a doctorului William Bates, recomandată mai ales oamenilor perseverenţi.
Cele 7 exerciţii de bază ale metodei Bates
        - Repausul ochilor
Aşezaţi-vă confortabil pe un scaun, cu coatele sprijinite pe-o pernă pusă pe masă sau pe birou. Relaxaţi-vă. Cu spatele şi gâtul ţinute drept, acoperiţi-vă ochii cu palmele, astfel încât să nu mai pătrundă deloc lumină, dar fără să îi atingeţi. (Podul palmelor se sprijină pe obraji şi degetele – pe frunte, fără a intra în contact cu proeminenta globilor oculari.) Gândiţi-vă la lucruri plăcute sau ascultaţi la radio o melodie plăcută. Pentru a îmbunătăţi exerciţiul, înainte de a vă acoperi ochii cu palmele, uitaţi-vă la o bucată de catifea neagră. Practicaţi acest exerciţiu vreme de zece minute, de două ori pe zi sau ori de câte ori vă dor ochii sau îi simţiţi obosiţi.
        – Rememorări
În timp ce practicaţi “repausul ochilor” descris mai sus, încercaţi – fără a face eforturi prea mari – să revedeţi în memorie un obiect sau un eveniment, cu mare lux de amănunte şi în cât mai multe culori. Conform afirmaţiilor doctorului Bates, unul din pacienţii săi izbutise să dobândească o ameliorare a vederii după ce vizualizase un magnific nasture din aur. Conform opiniei specialistului, apelul la memoria vizuală duce la o percepţie mult mai clara a lucrurilor din realitatea imediată.
        – Privitul în toate direcţiile
Obiectele nu trebuie privite fix, aşa cum au tendinţa să facă purtătorii de ochelari. Încercaţi să vă schimbaţi privirea de la un punct de interes la altul. Pe măsură ce ochii dvs. se relaxează, mişcarea globilor oculari devine mai puţin rigidă şi vederea se întăreşte.
        – Acomodarea
Presupune obişnuirea succesivă a vederii la apropiere şi la distanţă. Ţineţi două creioane (sau degetele arătătoare ridicate), unul la o distanţă de circa 10 cm de ochi, celălalt – la capătul braţului întins. Fixaţi cu privirea 5 secunde primul creion, bateţi de două ori din pleoape, apoi fixaţi creionul din depărtare şi bateţi iar din pleoape de două ori, înainte de a reveni cu privirea pe creionul apropiat… şi aşa mai departe. Repetaţi cât mai des acest exerciţiu.
        – Clipitul din pleoape
Obişnuiţi-vă să clipiţi regulat, de două ori la zece secunde, pentru a vă curăţa şi lubrifia ochii – mai ales dacă purtaţi ochelari sau lentile de contact.
 - Spălarea ochilor
În fiecare dimineaţă clătiţi-vă ochii, ţinuţi închişi, de 20 de ori cu apă caldă, apoi de 20 de ori cu apă rece, pentru a stimula circulaţia. Faceţi acelaşi lucru şi seara, dar invers, începând cu apă rece şi terminând cu apă caldă.
- Balansul
În picioare, cu tălpile îndepărtate, legănaţi-vă uşor de la dreapta la stânga şi de la stânga la dreapta, lăsând privirea să se mişte o dată cu corpul. Conştientizaţi balansul câmpului vizual, pentru că de el depind odihnă şi destinderea ochilor. Repetaţi exerciţiul cât mai des cu putinţă. Un fond sonor agreabil îi aduce un spor de eficientă.
O recomandare celebră
Cazul scriitorului Aldous Huxley
         În 1939, marele scriitor englez Aldous Huxley, pe atunci în vârstă de 45 de ani, a constatat  vederea îi scade vertiginos şi că are nevoie de tot mai multe dioptrii pentru a citi. Atunci a auzit despre metoda lui Bates, pe care a aplicat-o. După spusele sale, la doar două luni de la începerea exerciţiilor putea să citească fără ochelari, fără să resimtă tensiune sau oboseala. Drept urmare, Huxley a scris o carte intitulată “Arta de a vedea”, în care povesteşte cum vederea i s-a ameliorat după 25 de ani de deficit vizual. “Cazul meu nu e unic”, spune marele scriitor, “mii de oameni atinşi de deficienţe de vedere şi le-au ameliorat fără urmă, practicând regulile atât de simple ale "artei vederii", pe care i le datorăm lui Bates şi discipolilor săi”.
Un alt caz
         William Bates avea un pacient în vârstă de 70 de ani care suferea de hipermetropie, astigmatism, presbitie şi un început de cataractă. Purtase ochelari timp de mai bine de 40 de ani şi aproape că orbise când a ajuns în cabinetul doctorului Bates. Acesta i-a recomandat metoda acoperirii ochilor, iar pacientul l-aintrebat dacă trebuie să o practice în mod excesiv. Doctorul i-a răspuns că nu, pentru că nu este decât o simplă modalitate de a-şi relaxa ochii. Când persoana respectivă a venit la consult peste câteva zile, i-a spus: “Doctore, a fost greu, foarte greu, dar am reuşit”. Îşi acoperise ochii încontinuu timp de 20 de ore şi nu se oprise decât pentru a bea apă, dar nu mâncase nimic. Bates i-a testat ochii fără ochelari. Pacientul putea să citească, de la şase metri distanţă, ultimul rând al unui tablou de lectură standard, ca şi literele mici ale unui text, de la 15 şi 50 de centimetri distanţă. Examinarea a mai relevat că pielita care acoperea cristalinul ochiului – manifestare a începutului de cataractă – se subţiase simţitor. Chiar şi peste doi ani opacitatea nu a mai crescut deloc.
Ce e bine, ce nu e bine
- Practicaţi aceste exerciţii foarte regulat. Reuşita depinde de perseverenţă dvs.
- Relaxaţi-vă cât mai mult cu putinţă în timpul exercitilor. Un gât prea ţeapăn, umeri şi muşchi încordaţi nu favorizează relaxarea ochilor.
- Citiţi la o lumină potrivită, clipiţi cât mai des şi ridicaţi ochii în sus după terminarea fiecărei pagini.
- Dacă lucraţi pe calculator, faceţi exerciţiul de odihnire a ochilor din 20 în 20 de minute, vreme de un minut.
- Nu faceţi exerciţiile Bates cu ochelarii pe nas sau cu lentilele de contact nescoase.
- Evitaţi să puneţi prea multă vigoare sau tensiune în aceste exerciţii. Scopul lor este să destindă ochii, şi nu să-i surmeneze.
- Evitaţi să faceţi lucruri care agresează ochii, precum privitul prea îndelungat la televizor, mai ales în obscuritate.
- Dacă în timpul exerciţiilor de repaus al ochilor vedeţi pete de culoare sau diverse imagini, va trebui să vă relaxaţi mai mult.
 (Cartea lui William Bates a fost tradusă în româneşte sub titlul “Îmbunătăţirea vederii, fără ochelari”, publicată de editura Biodova, 1997.)
Alte exerciţii de îmbunătăţire a vederii
Relaxarea prin privirea peisajelor
         Există câteva peisaje simple, care au însă un efect magic asupra vederii, fiind practic predestinate să reîncarce bateriile ochilor noştri obosiţi de privit la televizor sau în ecranul calculatorului, de citit ori de lucrat la lumină electrică. Efectul regenerant cel mai puternic îl are privitul următoarelor peisaje:
- Cerul cu nori – când nu este foarte luminos, dar nici întunecat, este cel mai… “tare” elixir pentru ochi. Aceasta explică şi faptul că celebrul Windows, cunoscut de toţi operatorii pe calculatoare, are ca fundal de prezentare a siglei un cer albastru-diafan cu o dâră de nori.
- Cerul de noapte înstelat – este profund odihnitor, privirea sa fiind o terapie recomandată mai ales celor care lucrează în lumina puternică. Are valoare terapeutică doar cerul din zonele neluminate electric (iluminatul public), care are acea profunzime specifică şi pe care strălucesc mult mai multe stele decât în zonele urbane.
- Apele curgătoare – sunt recomandate cu condiţia să fie limpezi şi să aibă un ritm de curgere lin, fără să fie foarte învolburate. Privirea lor odihneşte vederea şi, în plus, permite o dezvoltare spontană a mobilităţii oculare. Un efect binefăcător îl are şi lumina filtrată prin frunzele verzi ale copacilor.
Nu există o tehnică specială de privire a peisajelor, singurele condiţii care trebuie îndeplinite fiind:
- adoptarea unei poziţii cât mai relaxate;
- păstrarea privirii asupra aceluiaşi cadru vreme de minimum 5 minute;
- golirea de gânduri a minţii, pe cât posibil, aşa încât să fim gata să absorbim şi sufleteşte liniştea şi pacea pe care o emana peisajul ales.
Acest exerciţiu de privire, făcut în perioadele de vacanţă ori în weekend, de mai multe ori pe zi, este un adevărat izvor de sănătate pentru vedere, scutindu-ne de foarte multe neplăceri (inclusiv de durerile de cap, de stările de ameţeală ori de greaţă produse de oboseală oculară). Este foarte eficient şi pentru reducerea stresului, pentru relaxarea mentală, pentru stimularea creativităţii, favorizând şi apariţia inspiraţiei artistice.
Exerciţiul de energizare a ochilor prin aportul direct de energie solară
         La ora răsăritului, vom deschide larg fereastra, care trebuie să fie orientată spre est, şi ne vom plasa ochii în aşa fel, încât să fie în bătaia razelor solare. Închidem ochii, ne relaxăm pleoapele şi muşchii feţei (vreme de circa două minute), apoi balansam capul lateral, stânga-dreapta, îndreptându-ne privirea spre zona din mijlocul frunţii (vreme de circa 3 minute), iar în final rămânem cu ochii închişi două minute, conştientizând energizarea puternică a ochilor şi a zonei frunţii. Acest exerciţiu înlătura oboseala oculară, anumite tulburări de vedere, elimina stările de contractura şi de tensiune la nivelul capului.”
sursa aici